Extaz. Jurnal ingrat

Niciodata nu am fost mai spiritual ca astazi, cand absolut nici o idee nu mi-a trecut prin cap, dar am privit ore in sir un biftec care ma gandea.

Ma intreb asadar din ce in ce mai sumbru cum voi sfarsi: in mizerie, alcoolic sau cu mintile ratacite... Nu am inteles niciodata ca oamenii traiesc intr-o cultura colectiva, si ca a tine cu inconstienta sa gandesti de pilda ca un grec antic la Vaslui sau aiurea pe la noi inseamna pur si simplu sa mergi printre oameni cu spatele, sa-i vezi cum se duc, cum te parasesc. Voi sfarsi, deci, privind astfel in confirmarea faptului ca nu stiu incotro se duc, daca pleaca sau vin...