Nichita si securitatea

În timp ce poezia lui Nichita plutea, idealistă, înaripată, peste mizeriile cotidianului, prietenia celui care o scria faţă de oricine și, nu o dată, tocmai faţă de oficiali ai regimului, nu era de natură să îi atragă un plus de respect printre cei care ar fi așteptat din partea lui și o verticalitate civică. Cartea de faţă se cuvine privită ca un act de onoare și de justiţie morală, chipul poetului fiind reabilitat, în sfârșit, cu probe care atârnă greu în cumpănă. 

Fabian Anton